[et_pb_section admin_label=”section”][et_pb_row admin_label=”row”][et_pb_column type=”4_4″][et_pb_text admin_label=”Text” background_layout=”light” text_orientation=”left” use_border_color=”off” border_color=”#ffffff” border_style=”solid”]<\/p>\n
\u00cen \u00eentreaga sa evolu\u0163ie istoric\u0103, din vechime \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een epoca regimului comunist, satul Dragoslavele a fost locuit de o \u0163\u0103r\u0103nime liber\u0103, nedependent\u0103 de clasa boiereasc\u0103, numit\u0103 \u00een documente, mo\u015fneni.<\/p>\n
Termenul de mo\u015fnean \u00ee\u015fi are originea \u00een cuvintele mo\u015fie, p\u0103m\u00e2nt cu mo\u015ftenire, ceea ce arat\u0103 calitatea acestor s\u0103teni ca oameni liberi.<\/p>\n
Nicolae Iorga considera \u00eentemeierea satului rom\u00e2nesc printr-un str\u0103mo\u015f comun, care devine pentru genera\u0163iile urm\u0103toare un „erou eponim<\/i>„: „Satele noastre se numesc dup\u0103 str\u0103mo\u015ful care le-a \u00eentemeiat \u015fi to\u0163i care locuiesc \u00eenl\u0103untru, sunt rude. C\u00e2nd zicem \u00absatul Negre\u015fti\u00bb aceasta \u00eensemneaz\u0103 c\u0103 to\u0163i se coboar\u0103 din mo\u015ful Negrea, iar dac\u0103 s\u00eent str\u0103ini, apoi aceia nu pot s\u0103 fie dec\u00e2t elemente adoptate prin c\u0103s\u0103torie. De aci \u00abtata socru\u00bb, \u00abmama soacr\u0103\u00bb, fiindc\u0103 \u00een adev\u0103r ace\u015ftia devin tat\u0103l \u015fi mama celui adoptat prin c\u0103s\u0103torie, intrat \u00een comunitatea aceasta a mo\u015fiei, care \u00abmo\u015fie\u00bb \u00eenseamn\u0103 \u015fi descenden\u0163a de la mo\u015f \u015fi \u00eenseamn\u0103 \u015fi st\u0103p\u00e2nirea de p\u0103m\u00e2nt \u00een dev\u0103lm\u0103\u015fie la \u00eenceput fiecare lucr\u00e2nd at\u00e2t c\u00e2t putea lucra \u015fi culeg\u00e2nd at\u00e2ta c\u00e2t \u00eei trebuia<\/i>.”<\/p>\n
Cu un alt prilej, savantul rom\u00e2n men\u0163iona: „Satele acestea cuprindeau numai rude, to\u0163i locuitorii unui sat scobor\u00e2ndu-se din acela\u015fi str\u0103mo\u015f al c\u0103rui p\u0103m\u00e2nt se cheam\u0103 mo\u015fia lui \u015fi al c\u0103rui nume se pomenea \u00een numele satului \u015fi \u00een numele fiec\u0103rui membru.[…] P\u0103m\u00e2ntul era al str\u0103mo\u015fului care t\u0103iase codrul, care scosese r\u0103d\u0103cinile, \u00eenl\u0103turase pietrele \u015fi f\u0103cuse ogorul<\/i>„.<\/p>\n
Opiniile lui Nicolae lorga privind constituirea satului dev\u0103lma\u015f au fost \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fite \u015fi de al\u0163i savan\u0163i. De exemplu, I.C. Filitti men\u0163ioneaz\u0103 \u00een lucrarea sa: „Nu a existat \u00een trecutul nostru dec\u00e2t un singur drept de proprietate, acel \u00een indivizie al familiilor simple scobor\u00e2toare dintr-un str\u0103mo\u015f comun.<\/i>„<\/p>\n
La r\u00e2ndul s\u0103u, George Fotino subliniaz\u0103: „Cea mai veche clas\u0103 de proprietari de p\u0103m\u00e2nt au fost mo\u015fnenii \u015fi r\u0103ze\u015fii [… ] cobor\u00e2tori ai unui mo\u015f care f\u0103cuse c\u00e2ndva lumini\u015f \u00een p\u0103dure \u015fi des\u0163elenise p\u0103m\u00eentul, pun\u00e2nd st\u0103p\u00e2nire pe un hotar \u00eentreg [ …] Nu a existat \u00een trecutul nostru dec\u00e2t un singur drept de proprietate, a celor \u00een dev\u0103lm\u0103\u015fie, dreptul cobor\u00e2torilor din acela\u015fi mo\u015f.<\/i>„<\/p>\n
Radu Rosetti, \u00een cartea sa P\u0103m\u00e2ntul, s\u0103tenii \u015fi st\u0103p\u00e2nii ader\u0103, la r\u00e2ndul s\u0103u, la teoria sociologic\u0103 a eroului eponim \u00een sensul c\u0103 acesta a fost un st\u0103p\u00e2n de sat, la \u00eenceput singur. Mo\u015ftenitorii lui, din ce \u00een ce mai mul\u0163i, ajung a forma un sat.<\/p>\n
O pozi\u0163ie contrar\u0103 acestei teorii istorice a exprimat-o Henri H. Stahl care propune o tez\u0103 contrar\u0103, \u00een care sensul general al dezvolt\u0103rii nu era unirea satelor, ci dimpotriv\u0103, desfacerea lor, din forme tribale la forme autonomizate s\u0103te\u015fti \u015fi \u00een acela\u015fi timp un proces de roire a satelor. Argumentele sale sunt urm\u0103toarele: „\u00cenrudirea biologic\u0103 nu poate fi invocat\u0103 pentru explicarea genezei a nici unei forme de via\u0163\u0103 social\u0103. Dac\u0103 \u00eenrudirea biologic\u0103 ar fi cea care explic\u0103 satul dev\u0103lma\u015f ar trebui s\u0103 tragem concluzia c\u0103 toate grupele sociale umane au tr\u0103it, tr\u0103iesc \u015fi vor tr\u0103i \u00een sate dev\u0103lma\u015fe. F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, este vorba de altceva: rudenia de s\u00e2nge, \u00een anumite condi\u0163ii sociale, poate duce la dev\u0103lm\u0103\u015fie. Dar atunci ceea ce trebuie l\u0103murit nu este fenomenul \u00eenrudirii, ci fenomenul social care face ca fenomenul \u00eenrudirii s\u0103 prind\u0103 anume chip, care determin\u0103 un anume grup de rude de s\u00e2nge, s\u0103 convie\u0163uiasc\u0103 laolalt\u0103 \u015fi s\u0103 se considere o familie<\/i>.”<\/p>\n
Concluzia pe care o impune acest savant este c\u0103 genealogizarea satelor apare \u00een anumite condi\u0163ii de vie\u0163uire ale satelor dev\u0103lma\u015fe. Satele dev\u0103lma\u015fe exist\u0103 \u00eens\u0103 din alte pricini, str\u0103ine de fenomenul familal propriu-zis \u015fi aceste sate se genealogizeaz\u0103 la un moment dat \u00een istoria lor, la o anume faz\u0103 de dezvoltare \u015fi anume, \u00een momentul \u00een care din punct de vedere social este necesar\u0103 \u015fi posibil\u0103 trecerea de la o dev\u0103lm\u0103\u015fie global\u0103 s\u0103teasc\u0103, la o dev\u0103lm\u0103\u015fie pe grupe restr\u00e2nse familiale.<\/p>\n
P.P. Panaitescu, \u00een lucrarea sa fundamental\u0103 dedicat\u0103 ob\u015ftii, reia discu\u0163ia cu privire la satele rom\u00e2ne\u015fti, \u00een urm\u0103torii termeni: „Cele mai multe sate rom\u00e2ne\u015fti poart\u0103 nume la plural, nume care deci nu indic\u0103 nici locul, nici st\u0103p\u00e2nirea ci comunitatea de locuitori. Un sat care se nume\u015fte C\u0103line\u015fti, Bucure\u015fti, V\u0103leni etc. \u00eenseamn\u0103 nu o proprietate, ci o asocia\u0163ie uman\u0103. Este evident c\u0103 asemenea denumiri indic\u0103 ob\u015ftea \u00een dezvoltarea ei istoric\u0103. Faptul c\u0103 majoritatea satelor rom\u00e2ne\u015fti poart\u0103 nume plurale, deci nume de ob\u015fti, form\u0103 toponimic\u0103 necunoscut\u0103 \u00een restul continentului (\u00een afar\u0103 de popoarele slave) arat\u0103 vechimea \u015fi greutatea specific\u0103 a sistemului de ob\u015fti \u00een dezvoltarea societ\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti. […] Institu\u0163ia ob\u015ftii la rom\u00e2nii din \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi Moldova nu are o denumire general\u0103, ca la vechii germani (Mark) sau la ru\u015fi (BepB) deoarece e vorba de o ob\u015fte s\u0103teasc\u0103 \u015fi atunci cuv\u00e2ntul sat se identific\u0103 cu ob\u015ftea. Numeroase sunt actele date de s\u0103teni \u00een care ei se exprim\u0103: \u00abNoi, tot satul cutare\u00bb. Termenul ob\u015fte este mai rar folosit \u00een acte, totu\u015fi el exist\u0103 \u015fi se \u00eentrebuin\u0163eaz\u0103 atunci c\u00e2nd \u00eencepe dezagregarea ob\u015ftii, spre a ar\u0103ta deosebirea \u00eentre st\u0103p\u00e2nirea \u00een comun \u015fi cea individual\u0103 […] In \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103, termenul cel mai r\u0103sp\u00e2ndit pentru a denumi pe \u0163\u0103ranii liberi constitui\u0163i \u00een ob\u015fte, termen folosit p\u00e2n\u0103 \u00een secolul nostru, este mo\u015fneni. \u00een actele de limb\u0103 rom\u00e2n\u0103 se ive\u015fte \u015fi termenul mo\u015fteni care este o variant\u0103 a termenului mo\u015fneni […] termenul rom\u00e2nesc mo\u015fneni \u015fi mo\u015fteni \u00eenseamn\u0103 mo\u015ftenitori \u015fi se folosea curent cu acest sens<\/i>„.<\/p>\n
Profesorul Ioan Todera\u015fcu sintetizeaz\u0103 rolul excep\u0163ional pe care l-a avut satul \u00een cadrul unit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti medievale. Reproducem mai jos, c\u00e2teva pasaje din lucrarea domniei sale: „Organizarea popula\u0163iei dacice, daco-romane \u015fi apoi a rom\u00e2nilor a avut ca nucleu satul, o comunitate de agricultori, cresc\u0103tori de animale \u015fi me\u015fte\u015fugari care exprim\u0103, \u00een forma cea mai des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103, caracterul sedentar al str\u0103mo\u015filor no\u015ftri. Termenul sat, a c\u0103rui etimologie a fost \u00eendelung discutat\u0103, are dou\u0103 accep\u0163iuni: una restr\u00e2ns\u0103, indic\u00e2nd a\u015fezarea rural\u0103 format\u0103 din suprafa\u0163a locuibil\u0103, popula\u0163ie \u015fi mo\u015fia satului<\/i>„.<\/p>\n
Satul a fost o unitate social-economic\u0103 polivalent\u0103, nucleu al activit\u0103\u0163ilor productive, rezervor demografic, promotori al culturii materiale \u015fi spirituale, generator de institu\u0163ii \u015fi obiceiuri \u015fi, totodat\u0103, p\u0103str\u0103tor al acestora. La nivelul satului s-a realizat \u00abcea dint\u00e2i unire etnic\u0103 \u015fi lingvistic\u0103\u00bb. Termenul sat, ca \u015fi morfologia satelor vechi rom\u00e2ne\u015fti, sunt argumente pentru continuitatea rom\u00e2nilor \u00een spa\u0163iul Daciei. Rom\u00e2nii n-au pierdut nicic\u00e2nd din limba lor acest cuv\u00e2nt pentru c\u0103 l-au folosit permanent \u00een definirea organiz\u0103rii sociale proprii. Apoi, satul spontan rom\u00e2nesc, acela creat de oameni dup\u0103 logica posibilit\u0103\u0163ilor de via\u0163\u0103, este r\u0103sfirat, \u00een\u015firat pe v\u0103i, spre deosebire de satele celor veni\u0163i \u00een Transilvania, cuceritori \u015fi coloni\u015fti, care \u015fi-au \u00eencheiat a\u015fez\u0103ri compacte, uneori de form\u0103 geometric\u0103.[…]<\/p>\n
Satul, ca realitate demografic\u0103, totalitatea locuitorilor s\u0103i (s\u0103tenii, cos\u0103tenii) constituia un tip de ob\u015fte \u00abNoi satul…\u00bb, \u00abnoi, tot satul\u00bb este formula de intitula\u0163ie din actele \u0163\u0103r\u0103ne\u015fti, formul\u0103 care exprima, \u00een con\u015ftiin\u0163a \u0163\u0103ranului, \u00abcadrul lui existen\u0163ial\u00bb. Terminologia de origine tracic\u0103 \u015fi latin\u0103 privitoare la ob\u015fte (mo\u015f, semin\u0163ie, sat, c\u0103tun, vatr\u0103) trebuie pus\u0103, desigur, \u00een leg\u0103tur\u0103 cu vechimea acestei formei de organizare social\u0103.<\/p>\n
Ca organizare social\u0103, Dragoslavele este un exemplu tipic de dev\u0103lm\u0103\u015fie \u015fi organizare \u00een ob\u015fte, un arhetip pentru studierea civiliza\u0163iei rurale rom\u00e2ne\u015fti.<\/p>\n
Dat fiind caracterul arhaic \u015fi ancestral al organiz\u0103rii sociale a satului Dragoslavele, lipsa informa\u0163iilor scrise privind \u00eentemeierea sa, care este anterioar\u0103 atest\u0103rii documentare din secolul al XV-lea, face imposibil\u0103 identificarea precis\u0103 a modului \u00een care s-a constituit comunitatea dev\u0103lma\u015f\u0103.<\/p>\n
Pornind de la \u00eentemeierea ipotetic\u0103 a satului prin eroul s\u0103u eponim Dragoslav, satul dev\u0103lma\u015f Dragoslavele a fost ini\u0163ial o familie m\u0103rit\u0103 descendent\u0103 \u015fi dezvoltat\u0103 dintr-un str\u0103mo\u015f unic. Acest str\u0103mo\u015f desc\u0103lec\u0103tor este mo\u015ful ini\u0163ial de la care porne\u015fte \u00eentreaga comunitate s\u0103teasc\u0103. Din acest punct de vedere ne afl\u0103m \u00een fa\u0163a unei situa\u0163ii similare cu alte sate muscelene precum C\u00e2nde\u015fti, Albe\u015fti sau St\u0103ne\u015fti.<\/p>\n
Pornind de la schema organiz\u0103rii tehnice a satului arhaic rom\u00e2nesc propus\u0103 de Henri H. Stahl putem \u00eentrez\u0103ri modul \u00een care a evoluat a\u015fezarea mo\u015fnenilor dragosloveni. Ini\u0163ial, pe Valea Caselor s-a construit un grup de gospod\u0103rii organizate \u00eentr-o vatr\u0103 de sat, \u00een vecin\u0103tatea apei \u015fi a masivului muntos V\u00e2rtoapele, cu v\u00e2rfurile \u00eenalte de 1150 m, respectiv 1437 m.<\/p>\n
\u00cen jurul acestei vetre de sat, teritoriul alc\u0103tuia un patrimoniu divizat \u00een mai multe zone. Terenul comun este reprezentat de p\u0103dure \u015fi islaz, fiind \u00een folosin\u0163a liber\u0103 a tuturor membrilor comunit\u0103\u0163ii.<\/p>\n
P\u0103durea<\/i> furniza lemn \u015fi v\u00e2nat, \u00eeng\u0103duia cre\u015fterea animalelor \u015fi o minim\u0103 practicare a agriculturii.<\/p>\n
Islazul<\/i>, sub forma poienilor, permitea cre\u015fterea turmelor colective. \u00een jurul fiec\u0103rei gospod\u0103rii sunt organizate terenuri \u00een folosin\u0163\u0103 individual\u0103. \u00een raporturile cu clasa boiereasc\u0103, \u0163\u0103ranii mo\u015fneni nu puteau invoca dovezile unei „propriet\u0103\u0163i individuale<\/i>„. Juridic, ei se exprimau numai prin comunitatea din care faceau parte, numai prin ob\u015ftea lor. Dup\u0103 defini\u0163ia dat\u0103 de Henri H. Stahl, satul dev\u0103lma\u015f este o asocia\u0163ie de gospod\u0103rii familiale, pe baza unui teritoriu st\u0103p\u00e2nit \u00een comun, \u00een care colectivitatea, ca atare, are drepturi anterioare \u015fi superioare dreptului gospod\u0103riilor alc\u0103tuitoare, drepturi exercitate printr-un organ de conducere numit ob\u015fte.<\/p>\n
La originea sa, dev\u0103lm\u0103\u015fia dragoslovenilor a fost absolut\u0103. Ea consta \u00een dreptul oric\u0103rui grup familial b\u0103\u015ftina\u015f de a se folosi de produsele naturii, de tot cuprinsul hotarului s\u0103tesc, \u00een orice chip \u015fi far\u0103 limit\u0103, prin munc\u0103 direct\u0103 \u015fi pentru satisfacerea propriilor nevoi gospod\u0103re\u015fti.<\/p>\n
No\u0163iunile de vatr\u0103, zestre, mo\u015f (\u00een dublu sens de persoan\u0103 \u015fi de parcel\u0103 atribuit\u0103 unui mo\u015f , sau venind de la el), mo\u015fie, mo\u015ftean, mo\u015ftenire, mo\u015ftenitor, a mo\u015fteni sunt desemna\u0163i prin cuvinte din fondul lexical autohton. Pentru lege, \u0163\u0103ran, s\u00e2nge (pentru formele concrete de rudenie), cas\u0103, curte, p\u0103m\u00e2nt \u015fi \u0163ar\u0103, c\u00e2mp, b\u0103tr\u00e2n (cu acela\u015fi dublu sens ca \u015fi la mo\u015f), se folosesc cuvinte de origine latin\u0103. Cuvinte slave au ajuns s\u0103 dezvolte no\u0163iunile de ob\u015fte, obicei, (ob\u015ftean, ob\u015ftesc), sfat, rudenie, s\u0103rac, bogat, jalb\u0103, pricin\u0103, p\u00e2r\u0103.<\/p>\n
Termenii de-a valma, v\u0103lm\u0103\u015fie sau dev\u0103lm\u0103\u015fie invoca\u0163i \u00een documente exprim\u0103 aceast\u0103 st\u0103p\u00e2nire dev\u0103lma\u015f\u0103 absolut\u0103. P\u0103durea ofer\u0103 exemplul cel mai elocvent de st\u0103p\u00e2nire dev\u0103lma\u015f\u0103. Ea ocup\u0103 o suprafa\u0163\u0103 considerabil\u0103 din teritoriul comunit\u0103\u0163ii \u015fi de aceea dreptul de folosire a p\u0103durii o aveau la \u00eenceput to\u0163i locuitorii.<\/p>\n
\u00cen aceea\u015fi m\u0103sur\u0103, folosirea islazului se realiza \u00een comun \u015fi se exprima prin dreptul membrilor ob\u015ftei de a duce la p\u0103scut \u00een poieni un num\u0103r c\u00e2t mai mare de vite. \u015ei ast\u0103zi, vitele satului sunt adunate la un loc, date \u00een grija unui p\u0103stor care se angajeaz\u0103 a le \u0163ine \u00een p\u0103dure pe \u00eentreaga perioad\u0103 de var\u0103.<\/p>\n
Forma de organizare juridic\u0103 a st\u0103p\u00e2nirii dev\u0103lma\u015fe poart\u0103 numele de umbl\u0103toare pe b\u0103tr\u00e2ni (H.H. Stahl).<\/p>\n
Ea se caracterizeaz\u0103 prin urm\u0103toarele elemente:
a) existen\u0163a unui hotar, adic\u0103 a unui patrimoniu colectiv s\u0103tesc;
b)\torganizarea unei ob\u015fti de dev\u0103lma\u015fi cuprinz\u0103toare de mai multe cete, \u00een forma unei spi\u0163e de neam comune, \u00een care dintr-un str\u0103mo\u015f curg c\u00e2\u0163iva b\u0103tr\u00e2ni, ceata simbolizat\u0103 prin b\u0103tr\u00e2ni fiind la r\u00e2ndul ei subdivizat\u0103, \u00een mai multe subgrupe pe fra\u0163ii mari, ace\u015ftia la r\u00e2ndul lor , subdiviza\u0163i pe fra\u0163ii mici etc.;
c)\torganizarea st\u0103p\u00e2nirii patrimoniului s\u0103tesc de cote p\u0103r\u0163i inegale;
d)\to propor\u0163ionalizare a cotelor p\u0103r\u0163i potrivit \u00eencr\u00e2ng\u0103turilor spi\u0163ei de neam.<\/p>\n
Baza documentar\u0103 transmis\u0103 de Ion R\u0103u\u0163escu \u00een monografia dedicat\u0103 satului Dragoslavele \u015fi studiul de caz prezentat de H.H.Stahl \u00een lucrarea Contribu\u0163ii la studiul satelor dev\u0103lma\u015fe rom\u00e2ne\u015fti, permit etapizarea momentelor esen\u0163iale din evolu\u0163ia ob\u015ftei mo\u015fnenilor.<\/p>\n
P\u00e2n\u0103 la \u00eenceputul secolului al XVII-lea, mo\u015fnenii dragosloveni au convie\u0163uit \u00een satul lor, \u00een dev\u0103lm\u0103\u015fie.<\/p>\n
Din documentele din anii 1641 \u015fi 1642, emise de Matei Basarab pentru satul Dragoslvele, rezult\u0103 c\u0103 \u00een vremea primei domnii a lui Radu Mihnea (1601-1602), ei au fost rum\u00e2ni\u0163i de marele boier Vintil\u0103 Vornicul (Corbeanul), pierz\u00e2ndu-\u015fi libertatea: „Iar c\u00e2nd au fost \u00een zilele r\u0103posatului Radu Voievod Mihnea, \u00eent\u00e2iul r\u00e2nd, iar Vintil\u0103 Vornicul fiind boier mare \u015fi puternic s-a pus \u00een spinarea acestor s\u0103teni din Dragoslavele de i-au rum\u00e2nit \u00een sil\u0103 \u015fi \u00een puterea lui cu ni\u015fte hrisoave \u015fi c\u0103r\u0163i rele s\u0103 fac\u0103 nicio treab\u0103<\/i>.”<\/p>\n
La cererea dragoslovenilor de eliberare din rum\u00e2nie, Matei Basarab a judecat al\u0103turi de marii dreg\u0103tori ai \u0163\u0103rii printre care mitropolitul \u0163\u0103rii Teofil \u015fi cumnatul domnului, juristul binecunoscut, Udri\u015fte N\u0103sturel, aplic\u00e2nd legea \u0163\u0103rii prin ascultarea a 12 megia\u015fi jur\u0103tori , \u00een calitate de martori: „ca s\u0103 jure dragoslovenii cu ace\u015fti mai sus zi\u015fi megia\u015fi, cum c\u0103 nu au fost rum\u00e2ni\u0163i acestor boieri de mo\u015ftenire din Dragoslavele, nici mo\u015fii lor, nici p\u0103rin\u0163ii lor, nu i-au apucat leg\u0103tura lui Mihai Voievod pe seama lor rum\u00e2ni \u00een sat, \u00een Dragoslavele, ci i-au apucat leg\u0103tura lui Mihai Voievod pe seama lui Ra\u0163 Giurgiu Ungurul<\/i>.”<\/p>\n
Documentul din 1642 \u00een continuarea celui eliberat de Matei Basarab cu un an \u00eenainte, prezint\u0103 mai departe etapele eliber\u0103rii din rum\u00e2nie a dragoslovenilor: „Dar Domnia mea \u00eempreun\u0103 cu to\u0163i cinsti\u0163ii boieri ai Domniei mele \u015fi cu tot Divanul Domniei mele am socotit dec\u00e2t s\u0103 aib\u0103 a purta ace\u015fti mai sus zi\u015fi boiari at\u00e2ta p\u00e2r\u0103 \u015fi tulburare \u015fi g\u00e2lceav\u0103, fiind \u015fi Dragoslovenii un sat de marginea \u0163\u0103rii Domniei mele la hotar \u015fi poart\u0103 ei at\u00e2tea slujbe \u00eemp\u0103r\u0103te\u015fti \u015fi toate trebile ce le poruncim Domnia mea […] au intrat Domnia mea mijlocitor \u00eentre ei de i-am \u00eemp\u0103cat \u015fi i-am a\u015fezat de au dat Dragoslovenii acelor boiari tuturor 3 000 de galbeni bani gata \u015fi au venit Dragoslovenii cu ace\u015fti mai sus zi\u015fi bani galbeni 3 000 \u00eenaintea Domniei mele la marele Divan \u015fi \u00eenaintea a tot Divanul Domniei Mele mari \u015fi mici, de i-am dat \u00een m\u00e2inile acelor boiari \u015fi au luat ei f\u00ee\u015ftecare partea lui banii \u00eenaintea Domniei mele \u00een Divan \u015fi au dat ace\u015fti boieri c\u0103r\u0163ile de p\u00e2r\u0103 toate \u015fi zapise \u015fi tot \u015fi au scos pe Dragosloveni din toate c\u0103r\u0163ile \u015fi hrisoavele lor \u015fi au f\u0103cut \u015fi zapis de la m\u00e2inile lor tuturor de r\u0103scump\u0103rare, cum s-au r\u0103scump\u0103rat, ei cu fetele lor \u015fi mo\u015fiile lor, cu to\u0163i boierii Divanului m\u0103rturie \u00een zapis<\/i>„.<\/p>\n
Sub domnia de scurt\u0103 durat\u0103 a lui Constantin Vod\u0103 \u015eerban, \u00een 1657, Dragoslovenii adaug\u0103 \u00eenc\u0103 300 de galbeni la r\u0103scump\u0103r\u0103toarea satului, pl\u0103ti\u0163i urma\u015filor boierului Vintil\u0103 Vornicul: „Acum sub Constantin \u015eerban, dup\u0103 moartea p\u0103rin\u0163ilor no\u015ftri \u00eenc\u0103 ne-am apucat de d\u00e2n\u015fii pentru rum\u00e2nie \u015fi am vrut s\u0103 lu\u0103m lege 24 de boiari ca s\u0103-i c\u0103lc\u0103m, iar apoi noi, v\u0103z\u00e2nd zapis de la p\u0103rin\u0163ii no\u015ftri \u015fi c\u0103z\u00e2nd \u015fi ei \u00eempreun\u0103 cu mul\u0163i boiari, la noi, cu multe rug\u0103ciuni, am socotit s\u0103 nu mai curt\u0103m nici o g\u00e2lceav\u0103, ce ne-am tocmit cu d\u00e2n\u015fii denaintea Domnului nostru \u015fi a tot Divanului \u015fi ne-a dat Dragoslovenii \u015fi noao peste cele 3 000 de galbeni \u00eenc\u0103 ughi 300 de s-au f\u0103cut de tot ughi 3 300 \u015fi i-am scos din toate c\u0103r\u0163ile \u015fi den toate hrisoavele den c\u00e2te n-au fost scos de p\u0103rin\u0163ii no\u015ftri<\/i>.”<\/p>\n
Rum\u00e2nirea dragoslovenilor a fost discutat\u0103 \u00een literatura istoric\u0103 de reputa\u0163i cunosc\u0103tori ai dreptului rom\u00e2nesc medieval. I. C. Filitti considera Leg\u0103tura lui Mihai Viteazul momentul transform\u0103rii \u0163\u0103ranilor liberi \u00een \u0163\u0103rani rum\u00e2ni \u015fi \u00een acest context au intrat \u00een st\u0103p\u00e2nirea boierului Ra\u0163 Giurgiu Ungurul, fiind mai apoi \u00eenc\u0103 o data rum\u00e2ni\u0163i de c\u0103tre marii proprietari Corbeni din care facea parte \u015fi Vintil\u0103 Vornicul.<\/p>\n
Constantin C. Giurescu a sesizat faptul c\u0103, de vreme ce dragoslovenii au fost rum\u00e2ni\u0163i \u00een vremea lui Mihai Viteazul (1593-1601), cum se explic\u0103 rum\u00e2nirea lor ulterioar\u0103 sub Radu Mihnea, de c\u0103tre boierul Vintil\u0103 Vornicul?<\/p>\n
P.P. Panaitescu aprecia, pe baza analizei celor dou\u0103 hrisoave de la Matei Basarab (15 octombrie 1641 \u015fi 10 mai 1642), c\u0103 dragoslovenii „nu au fost acelora de s-au f\u0103cut peste tot mo\u015fi 22 pol […] am f\u0103cut c\u0103r\u0163i de alegere la m\u00e2na neamului fie\u015fc\u0103rui mo\u015f \u00een care s\u0103 arat\u0103 \u015fi spi\u0163a neamului lor cum au curs […] Iar pentru c\u0103minurile din sat \u015fi alte petece de locuri \u015fi livezile ce le au deosebite, unii cu cump\u0103r\u0103turi, al\u0163ii de zestre, iar al\u0163ii de clironomie, acelea au s\u0103 \u015fi le st\u0103p\u00e2neasc\u0103 \u015fi de acum \u00eenainte fie\u015fcare p\u0103 cum le-au st\u0103p\u00e2nit \u015fi p\u00e2n\u0103 acum.<\/i>„<\/p>\n
Prin urmare, hotarnicul desemnat de autorit\u0103\u0163i inten\u0163ioneaz\u0103 gruparea popula\u0163iei b\u0103\u015ftina\u015fe a satului pe grupe „s\u0103-i fac\u0103 mo\u015fi<\/i>„, l\u0103s\u00e2nd \u00een sarcina ob\u015ftii s\u0103 fac\u0103 singur\u0103 aceast\u0103 opera\u0163ie: Este stabilit\u0103 astfel lista celor \u00eendrept\u0103\u0163i\u0163i s\u0103 beneficieze din venitul mun\u0163ilor.<\/p>\n
\u00cen 1826 se solicit\u0103 o nou\u0103 stabilire a mo\u015filor, ceea ce demonstreaz\u0103 faptul c\u0103 delimitarea drepturilor \u015fi veniturilor mo\u015fnenilor, f\u0103cut\u0103 anterior, nu a reu\u015fit s\u0103 rezolve disputele. Noua hot\u0103rnicie din 1827 confirm\u0103 pe cea veche din 1806 \u015fi d\u0103 drepturi locuitorilor mai nou veni\u0163i, ca \u015fi vechilor b\u0103\u015ftina\u015fi.<\/p>\n
\u00cen 1842, \u00een urma unei judec\u0103\u0163i, se mai \u00eenfiin\u0163eaz\u0103 o jum\u0103tate de mo\u015f pentru un anume locuitor al satului: „Aceast\u0103 jum\u0103tate de mo\u015f ce se \u00eenfiin\u0163eaz\u0103 lui R\u0103u\u0163\u0103 este din partea tuturor mo\u015fnenilor<\/i>„, prin urmare, la acea dat\u0103, ob\u015ftea dragoslovenilor era constituit\u0103 din 23 de mo\u015fi \u00eentregi. Dup\u0103 opinia Iui H.H. Stahl, cam \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 se introduc \u015fi dramurile, astfel, \u00een 1849, o alt\u0103 foaie de mo\u015fi cuprindea 23 de mo\u015fi, o litr\u0103 \u015fi 6 dramuri; mo\u015ful valor\u00e2nd 400 de dramuri. <\/p>\n
\u00cen timp, procedeul delimit\u0103rii mo\u015filor se pierde, recurg\u00e2ndu-se la procedeul dramurilor \u00een delimitarea drepturilor de cot\u0103-parte pentru fiecare mo\u015fnean, membru al ob\u015ftii.<\/p>\n
Legisla\u0163ia silvic\u0103 care se impune treptat \u00een Rom\u00e2nia modern\u0103, \u00eencep\u00e2nd cu anii 1872-1873 \u015fi care se finalizeaz\u0103 prin Codul Silvic din 1881 a determinat o modificare profund\u0103 \u00een ceea ce prive\u015fte organizarea ob\u015ftii. Deoarece nemul\u0163umirile unor mo\u015fneni cu privire la \u00eemp\u0103r\u0163irea veniturilor s-au finalizat prin procese, unul dintre ele determin\u00e2nd chiar punerea de sechestru judiciar asupra averii ob\u015ftii, din ini\u0163iativa preotului Ion Arsulescu \u015fi a altor mo\u015fneni frunta\u015fi, se ia hot\u0103r\u00e2rea constituirii legale a ob\u015ftii, fapt petrecut \u00een 1888.<\/p>\n
Cu acest prilej este constituit \u015fi primul Consiliu de conducere compus din urm\u0103torii mo\u015fneni: Nicolae Catrinu, preot Ion Arsulescu, preot N. T\u0103t\u0103rescu, Ion Lix\u0103ndroiu, Ion Voicil\u0103, Nae Ilinu, \u015fi Nae Predoiu.<\/p>\n
Dintre ace\u015ftia, se deta\u015feaz\u0103 Nicolae Catrinu, care a f\u0103cut parte din conducerea ob\u015ftii de la \u00eenfiin\u0163area sa legal\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 1924, c\u00e2nd a decedat, \u00een v\u00e2rst\u0103 de aproape 90 de ani. Este apreciat de Ion R\u0103u\u0163escu ca: „priceput \u015fi corect gospodar, cu pu\u0163in\u0103 \u015ftiin\u0163\u0103 de carte, dar cu mult\u0103 fric\u0103 de Dumnezeu. Din cauza multor drumuri f\u0103cute la C\u00e2mpulung sau Bucure\u015fti pentru a ap\u0103ra interesele Ob\u015ftii a c\u0103p\u0103tat mari dureri la picioare<\/i>.”<\/p>\n
Codul Silvic din 1910 face referire expres\u0103 \u015fi la p\u0103durile pe care mo\u015fnenii sau r\u0103ze\u015fii le st\u0103p\u00e2nesc \u00een dev\u0103lm\u0103\u015fie. Se impunea obliga\u0163ia ca toate p\u0103durile supuse regimului silvic „s\u0103 fie exploatate numai pe baza unui amenajament sau unui regulament de exploatare aprobat de forul oficial<\/i>„.<\/p>\n
Ob\u015ftea avea deja un amenajament din 1907 revizuit \u00een 1921.<\/p>\n
\u00cen contextul elabor\u0103rii legisla\u0163iei agrare de dup\u0103 Primul R\u0103zboi Mondial, la 24 septembrie 1920, este adoptat\u0103 Legea pentru \u00eenfiin\u0163area p\u0103\u015funilor comunale prin care „se urm\u0103re\u015fte cru\u0163area p\u0103durii, utiliz\u00e2ndu-se numai poienile, \u015fi golurile de munte<\/i>” \u00een 1923 este adoptat\u0103 Legea de organizare a Corpului Silvic care prevedea obligativitatea \u00eencadr\u0103rii de personal silvic superior (ingineri), cu studii medii (conduc\u0103tori silvici) \u015fi inferior(brigadieri \u015fi p\u0103durari).<\/p>\n
La 1 iunie 1924 a fost adoptat\u0103 o nou\u0103 lege pentru „satisfacerea trebuin\u0163elor normale de lemn de foc \u015fi de construc\u0163ie pentru popula\u0163ia rural\u0103 din Vechiul Regat, Basarabia \u015fi Bucovina<\/i>„.<\/p>\n
Exproprierile de p\u0103duri permise de aceast\u0103 lege au diminuat fondul forestier la nivelul \u00eentregii Rom\u00e2nii. Activitatea Ob\u015ftii s-a \u00eencadrat \u00een legisla\u0163ia silvic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t, \u00een 1927, a fost elaborat un nou amenajament de maxim\u0103 importan\u0163\u0103 pentru domeniul forestier al acesteia. S-a realizat acum o delimitare mai precis\u0103 a suprafe\u0163ei \u00eemp\u0103durite. Astfel, dac\u0103 \u00een 1907 erau m\u0103surate 5 000 ha p\u0103dure, acum, \u00een 1927, noua m\u0103sur\u0103toare a sporit aceast\u0103 suprafa\u0163\u0103 la 8995 ha.<\/p>\n
Erau stabilite reguli stricte de exploatare a diferitelor specii de arbori iar m\u0103surile s-au v\u0103zut \u00een timp, cu efecte benefice pentru sporirea fondului forestier. Un mare pre\u0163 s-a pus pe activitatea de replantare \u015fi de aceea a fost necesar\u0103 extinderea pepinierei de la Prislop.<\/p>\n
\u00cen 1935 a fost \u00eentocmit un nou amenajament, care a condus la cre\u015fterea ponderii r\u0103\u015finoaselor de la 36% la 75% din totalul fondului forestier.<\/p>\n
[\/et_pb_text][\/et_pb_column][\/et_pb_row][\/et_pb_section]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u00cen \u00eentreaga sa evolu\u0163ie istoric\u0103, din vechime \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een epoca regimului comunist, satul Dragoslavele a fost locuit de o \u0163\u0103r\u0103nime liber\u0103, nedependent\u0103 de clasa boiereasc\u0103, numit\u0103 \u00een documente, mo\u015fneni.Termenul de mo\u015fnean \u00ee\u015fi are originea \u00een cuvintele mo\u015fie, p\u0103m\u00e2nt cu mo\u015ftenire, ceea ce arat\u0103 calitatea acestor s\u0103teni ca oameni liberi.Nicolae Iorga considera \u00eentemeierea satului rom\u00e2nesc […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_et_pb_use_builder":"on","_et_pb_old_content":"","_et_gb_content_width":"","footnotes":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-92","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-despre-obste"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.obsteadragoslavele.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/92","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.obsteadragoslavele.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.obsteadragoslavele.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.obsteadragoslavele.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.obsteadragoslavele.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=92"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.obsteadragoslavele.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/92\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":94,"href":"https:\/\/www.obsteadragoslavele.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/92\/revisions\/94"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.obsteadragoslavele.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=92"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.obsteadragoslavele.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=92"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.obsteadragoslavele.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=92"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}